În cadrul ediţiei din acest an a hackathonului Puterea a cincea s-a pus accentul pe inovaţii în domeniul educaţiei media. Participanții la concurs au fost ghidați de cinci mentore, jurnaliste și experte în acest domeniu: Diana Răileanu, Viorica Zaharia, Cristina Cernei, Svetlana Izbaș și Tatiana Ivanova. În acest articol am selectat idei, sfaturi și recomandări ale acestora pentru elevi, profesori și toți cei interesați de educația media.

Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă: „Acest an ne-a învățat câteva lecții și anume conștientizarea importanței gândirii critice”

Jurnalista Viorica Zaharia consideră că pandemia ne-a dat tuturor un șir de lecții și ne-a demonstrat cât este de important discernământul critic. Ea amintește de faptul că unii oameni au ajuns să creadă, în timpul pandemiei de Covid-19, în poveștile despre 5G, termometre fără contact sau cipuri, ceea ce demonstrează că educația media nu va fi niciodată prea multă în Republica Moldova. „Dacă în această perioadă şcolile ar fi funcţionat, profesorii de fizică şi informatică ar fi fost cei mai indicați să explice elevilor, iar ei, la rândul lor, părinţilor, ce reprezintă un cip, cum funcţionează, dacă poate avea vreo legătură cu vaccinul etc.”, subliniază Viorica Zaharia.

În opinia ei, școala are în continuare un rol important în educarea şi informarea societăţii. „Mi-aș dori să existe o aplicație, gen Newsalert, care ar atenţiona, de exemplu, cadrele didactice, când în presa specializată din Republica Moldova sau de peste hotare apare o nouă dezmințire a vreunui fals”.

Diana Răileanu, jurnalistă la Radio Europa Liberă: „Profesorii sunt primii piloni care ar putea pune bazele unei gândiri critice sănătoase”

Jurnalista Diana Răileanu a propus spre atenția profesorilor trei instrumente utile care ar putea fi folosite în timpul lecțiilor de Educație pentru media. În opinia ei, profesorii sunt primii piloni care ar putea pune bazele unei gândiri critice sănătoase. Dascălii au însă nevoie de ajutor, iar instrumentele digitale sunt indispensabile. În topul expertei ar fi:

1. Kahoot – o platformă gratuită de învățare prin joc. Aplicația permite crearea testelor interactive care pot fi folosite pentru evaluarea cunoștințelor la orice disciplină școlară.
2. Biblioteca media din Suedia – AV-Media Kalmar Ian, unde se pot înscrie profesori și elevi. Platforma conține resurse pentru profesori, filme, jocuri.
3. Teachers pay Teachers este o platformă din SUA, în care profesorii fac schimb de proiecte, filmulețe, documente în format PDF, prezentări power point etc.

Cristina Cernei, profesoară de limba engleză la Liceul „Onisifor Ghibu”: „Nu avem cum să ne întoarcem la ceea ce a fost. De acum încolo, toate aceste oportunități digitale trebuie utilizate cât mai des”

Profesoara Cristina Cernei consideră că pandemia a demonstrat importanța tehnologiilor: „nu avem cum să ne întoarcem la ceea ce a fost”. Ea recunoaște că înainte de pandemie folosea mai rar jocuri de tip Kahoot sau platforme educaționale aşa cum le-a utilizat odată cu izbucnirea crizei, cum ar fi Google Classroom, Skype, Zoom etc.

„De acum încolo, toate aceste oportunități digitale trebuie utilizate cât mai des, pentru că timp de trei luni, din martie până în mai, am făcut un salt cât nu făcusem din 2016 până în 2020, când Ministerul Educaţiei insista asupra regulamentului de dezvoltare digitală a competenţelor cadrelor didactice. Deşi unii colegi mai speră că învățarea în clasă va fi ca şi înainte de pandemie, cred că mulți deja își vor schimba stilul de predare. Acum, mai mult ca niciodată, obiectivele cursului Educație pentru media devin actuale”, concluzionează Cristina Cernei.

Svetlana Izbaș, traineră certificată în domeniul educaţiei media din Ucraina: „A fi educat în spiritul gândirii critice înseamnă să ştii să ripostezi campaniilor de dezinformare”

Svetlana Izbaș consideră că „în prezent, există doi factori care contribuie la propagarea informaţiilor false. În primul rând, este vorba de reţelele sociale, prin accesibilitatea acestora, viteza de transmitere a informaţiei şi audienţa mare care o depăşeşte deja pe cea a televiziunii şi portalurilor media. În al doilea rând, în timpul pandemiei de coronavirus mulţi oameni se confruntă cu depresie, fapt care contribuie la reducerea capacităţii de analiză critică a informaţiilor şi împiedică dezvoltarea rezistenţeei faţă de manipularea prin mass-media”.

„A fi educat în spiritul gândirii critice înseamnă să ştii să ripostezi influenţei agresive a campaniilor de dezinformare şi să mânuieşti un şir de instrumente de analiză critică pentru a respecta «igiena» informaţională zilnică”. Ea a oferit câteva exemple de platforme care pot fi folosite de profesori în timpul lecțiilor de Educație pentru media.

1. Pe platforma Mentimeter pot fi create prezentări interactive, quizuri, sondaje, iar elevii se pot conecta la prezentare cu ajutorul telefonului mobil și pot să răspundă la întrebări. Răspunsurile pot fi vizualizate în timp real, ceea ce creează o experiență interactivă.
2. Canva este o resursă cu multiple funcționalități în design grafic pentru social media, prezentări, postere, documente și ilustrații.
3. Thinglink în 2018 a primit premiul UNESCO în domeniul educației. Cu ajutorul acestei aplicații pot fi făcute imagini în realitate virtuală și hărți interactive.

Tatiana Ivanova, cofondatoarea Academiei Presei Ucrainene şi profesoară universitară: „Un cetăţean informat va face întotdeauna o analiză-expres a oricărui text de presă”

Tatiana Ivanova susține că, în era informațională, creierul nostru este supraîncărcat cu informații, inclusiv cu fast-food informațional. „Am devenit oamenii textelor scurte și ai conținutului foarte simplu. Șapte din zece persoane citesc știrile exclusiv din titluri”, notează experta.

În opinia ei, „un cetăţean informat va face întotdeauna o analiză-expres a oricărui text de presă conform următoarei scheme: Cine este autorul textului? Cine este potenţialul său cititor? Cine este beneficiarul acestei informaţii? Pentru ce public este realizat materialul? Este textul respectiv o informaţie sau este vorba de propagandă? Nu în ultimul rând, un cetăţean informat cunoaşte prin ce metode şi sub ce „identităţi” un fals poate ajunge la consumatorul de media, sub ce formă poate apărea în spaţiul public o informaţie neadevărată şi care sunt particularităţile specifice ale acesteia în dependenţă de platforma pe care este distribuită”.

A șasea ediţie a hackathonului media Puterea a cincea a fost organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova. 

Acest articol a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Consolidarea competențelor de educație media”, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ).