Ne-am obișnuit de mult timp ca, pe lângă informații sub formă de text, să recepționăm zilnic și o multitudine de imagini foto sau video. Imaginile atrag atenția și captează interesul, și uneori sunt singurele urmărite, textul, mai ales dacă este lung, fiind adesea ignorat. Totuși, este bine să știm că așa cum un text poate conține informații dubioase, jumătăți de adevăruri sau chiar falsuri, la fel și imaginile pot fi manipulate astfel încât să susțină punctul de vedere al autorilor, să semene panică sau să înșele.

O imagine valorează cât o mie de cuvinte, ne spunem mulți, în special când nu avem timp să intrăm în profunzime într-un subiect și urmărim doar fotografii sau imagini video pe care le putem accesa ușor la televizor sau în mediul online. Un om educat mediatic și digital trebuie să știe să facă diferența între un document fotografic prezentat într-o operă istorică sau științifică, o fotografie de presă, o imagine publicitară, o pictură dintr-un muzeu sau o imagine care ilustrează o poveste pentru copii. Imaginile pot avea un impact foarte puternic asupra noastră în calitate de consumatori/consumatoare de informații, distribuitorii și distribuitoarele mizând în special pe emoțiile pe care pot să ni le provoace imaginile.

Să ne amintim cum în vara anului 2019, în mediul online, dar și la mai multe televiziuni din Republica Moldova, au circulat imagini cu păduri din Siberia în flăcări și cu animale care încercau să se salveze. În special a fost distribuită și apreciată fotografia unui cerb care avea coarnele în flăcări. În realitate, s-au produs aproape 5000 de distribuiri ale unor fotografii false, pentru că niciuna dintre ele nu a fost făcută în Siberia. Unele imagini aveau o vechime de zece ani în momentul publicării. Mai mult, nici măcar nu vorbim de fotografii reale făcute vreodată de un om, ci de imagini create la calculator.

Sursa: www.stopfals.md

În acest caz, verificarea imaginilor s-a făcut cu ajutorul portalului TinEye, specializat în verificarea metadatelor unei imagini, și așa s-a aflat despre faptul că ele nu sunt veridice. O altă metodă simplă de a identifica originea unei fotografii care ni se pare suspectă este plasarea ei în Google Images. Așa, de exemplu, vom afla că fotografia care a fost utilizată în 2020 de presa din România pentru a ilustra un presupus dezastru cu morți cauzat de Covid-19 în București este, de fapt, o fotografie din 2018 din Guadalajara (Mexic), în care este surprinsă partea din spate a unor camioane frigorifice în care se află cadavre învelite în folii negre de plastic.

Sursa: www.mediacritica.md

La fel de simplu se poate afla și originea altei fotografii, devenită virală pe Internet în 2020 și în 2021, după ce un tânăr din Tel Aviv a decis să facă o glumă, publicând pe profilul său de Facebook un cadru din filmul „Înapoi la viitor”, din anii ’80 ai secolului trecut. Cuplul din fotografia presupus pierdută sunt actorii Crispin Glover și Lea Thompson, părinții personajului principal Marty McFly din film. Fotografia a fost intens distribuită, inclusiv de către internauții și internautele din Republica Moldova, cu un text similar tradus în limba română. În acest caz, gestul pare inofensiv și a vrut doar să distreze, oamenii distribuind fotografia pentru că au empatizat cu presupușii proprietari sau urmași ai protagoniștilor, dar exemplul arată cât de ușor putem cădea în capcana unor imagini ce pot fi utilizate în scopuri manipulatoare.

Sursa: www.twitter.com

Mai ales că, odată cu tehnologiile, avansează și tehnicile prin care putem fi păcăliți. Bunăoară, în vara anului 2020, Internetul a fost invadat de un video în care Elon Musk, CEO al SpaceX a fost protagonistul unui deepfake (conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, adică înregistrări video sau audio care arată și sună ca și cum ar fi reale, însă, de fapt, nu au existat), după ce și-a lansat prima misiune cu echipaj la Stația Spațială Internațională. Internauții s-au amuzat văzându-l pe Musk interpretând un cunoscut hit sovietic despre spațiu. Și în acest caz trucul pare inofensiv, nu și pentru cei care nu cunosc piesa și contextul. În situații similare, mult mai periculoase sub aspectul manipulării, au fost plasați lideri politici ca Barack Obama sau Angela Merkel, dar și mai mulți actori americani, care s-au pomenit protagoniști ai unor imagini în care rosteau fraze pe care în realitate nu le-au spus niciodată.

Sursa: captură de pe www.youtube.com

Deci, reținem: vigilența și spiritul critic ne ajută de fiecare dată să facem față informațiilor înșelătoare, fie ele sub formă de text, de imagini foto sau video!

Fiți informați și educați pentru media! Gândiți limpede!

Pentru alte detalii și informații despre imagini și capcanele pe care le pot conține acestea, accesați și următoarele materiale: Cum televiziunile ne manipulează (și) prin imagini; Deepfake-ul vs inteligența artificială: ultima frontieră tehnologică în materie de știri false

Autoare: Aneta Gonța, cercetătoare media

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.