Autoevaluarea și evaluarea sunt foarte importante în procesul de învățare și măsurare a progresului. Multe din sarcinile propuse în cele trei manuale de Educație pentru media (treapta primară, gimnazială și liceală) la etapa Evocare, Reflecție, Extindere și exercițiul practic de la Realizarea sensului presupun autoevaluarea ca o formă de apreciere, precum și evaluarea inițială, fie cea formativă.
Strategiile didactice recomandate (resursele procedurale, cele materiale, formele de organizare) trebuie completate în predarea online sincronă și asincronă cu unele resurse educaționale online. Sunt multe și diverse ca și complexitate. Le utilizăm pe cele care se potrivesc cu sarcina pe care o propunem. De exemplu, după predarea primului modul tematic, în care avem multe concepte/cuvinte-cheie (poate fi însă și oricare altul), putem propune elevilor/elevelor să selecteze 12 concepte din modul după o logică de conținut și să elaboreze un nouraș de cuvinte, utilizând instrumentul WordArt. Aceștia/acestea vor face, astfel, dovada că știu să coreleze corect termenii dintr-un câmp semantic cu o formă sugestivă propusă de aplicație și culori adecvate semnificației fiecărui concept. Atenție, nu neglijăm acest ultim detaliu amintit, deoarece mesajul cromatic nu poate fi în disonanță cu cel al sensului transmis de termen. Iată un model realizat după parcurgerea modulului III de la treapta de gimnaziu – Consumatorul avizat și noile media:
Pentru evaluarea inițială sau cea formativă putem utiliza tabla digitală Google Jamboard. După predarea unei teme mai complexe pe durata a două lecții, cum ar fi Istoricul și evoluția mass-media (manualul pentru cl. III/IV), Siguranța online și sănătatea digitală, Tehnici de securizare în mediul online (manualul pentru cl. VII/VIII), Identificarea manipulării și a propagandei în era digitală (manualul pentru cl. X/XI), solicităm subiecților învățării să scrie 3-4 achiziții pe care le pun în valiza „Educație pentru Media” și 1-2 întrebări atunci când unele informații au rămas neclare, confuze. Aplicația oferă fiecăruia șansa să se autoevalueze și să conștientizeze progresul realizat, precum și dificultățile pe care le are de depășit cu suportul cadrului didactic, fie implicând elevele/elevii care cunosc deja răspunsul. Implicit se produce și evaluarea formativă reciprocă, iar cadrul didactic are tabloul complet al nivelului de dezvoltare a competenței media urmare a predării-învățării unității respective de conținut.
Pentru evaluare sumativă putem crea teste, chestionare în Google Forms sau Teleskop.ro, dar și în multe alte aplicații pe care le cunoașteți. Mai mult decât atât, luând în considerare că avem copii cu abilități diferite, care preferă stiluri diferențiate de a se expune sau realiza un produs, oferiți-le șansa ca ei/ele să aleagă. Respectiv, pentru aceeași sarcină le propunem mai multe instrumente online, iar dânșii/dânsele vor alege unul dintre acestea și vor explica de ce au optat pentru el.
Așadar, la treapta de liceu (putem, însă, să propunem și auditoriului din gimnaziu) autoarele manualului recomandă pentru evaluare la sfârșitul cursului și sarcina următoare: Realizează portretul robot al unui cetățean/ al unei cetățene cu gândire critică și cu un înalt nivel de cultură media și informațională, care derivă dintr-o educație pentru media adecvată.
- Punctează 4 idei cunoscute, absolut necesare.
- Precizează 4 abilități de lucru cu produsele media utile.
- Identifică 4 surse de documentare pe care le utilizează.
- Anticipează 2 acțiuni pe care le face și 2 expresii pe care le spune când întâlnește un fals.
- Precizează 4 calități care îl/o definesc.
Ce instrumente online de realizare le putem indica în afară de SmartArt, pe care îl preferă mulți dintre elevi/eleve în predarea tradițională? Desigur, în acest context se potrivesc astfel de resurse precum www.biteable.com, www.voki.com, dar și altele care rămân la discreția dvs. Le încercați mai întâi personal, apoi le propuneți în clasă.
Iată, de exemplu, ce produse au realizat la această sarcină unele profesoare care s-au format în vara 2020 la instruirile organizate de CJI, pentru a preda liceenilor disciplina Educație pentru media. Facem referință doar la câteva nume de cadre didactice cum ar fi: Marina Odobescu (lucrare); Inga Zazulea (lucrare); Veronica Baraga (lucrare).
Concluzionând, Vă îndemnăm, dragi colege și colegi, să explorați multitudinea de aplicații online, selectându-le pe cele care sunt accesibile vârstei de școlaritate, potrivite complexității sarcinii, timpului alocat, implică achiziții și abilități transdisciplinare, precum și altor indicatori pe care îi urmăriți în procesul de predare-învățare-evaluare a acestui tip de educație, necesar și foarte actual existenței noastre care se consumă tot mai mult în mediul virtual. Un mediu util, dar și cu multe necunoscute, cu provocări pozitive, dar și nocive, pe care copiii, la fel ca și adulții, ar fi bine să le cunoască, să le anticipeze, făcând dovada că au competența și cultura media necesară pentru a reuși.
Autoare: dr. conf. univ. Loretta Handrabura, autoarea curriculumului și a manualelor Educație pentru media
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.