Lansată în 2016, aplicația și rețeaua socială TikTok a cunoscut o creștere spectaculoasă în 2020, în plină pandemie. Potrivit publicației The New York Times, din aprilie anul trecut, aplicația a fost descărcată de peste 2 miliarde de ori. Deși, deocamdată, nu există date privind numărul utilizatorilor din Republica Moldova, specialiștii remarcă o creștere inclusiv în țara noastră. Această ascensiune a coincis cu pandemia care a oferit tinerilor mai mult timp liber și dorință de exprimare.

Irina Oțel este elevă în clasa a 12-a la liceul „Litterarum” din Capitală și, la fel ca alți tineri de vârsta ei, are profil pe TikTok. Videourile scurte, ritmurile muzicale în vogă și dansurile amuzante au determinat-o să-și instaleze aplicația cu un an în urmă: „În aprilie 2020, am decis să-mi creez un profil pe TikTok, pentru că alți colegi erau deja acolo. Aplicația m-a captat prin pozitivismul și creativitatea manifestată în unele videouri”. Irina mai adaugă că noua rețea socială a cucerit-o prin libertatea de a posta tot ce-și dorește, inclusiv piesele muzicale care-i plac.

Astăzi, pe TikTok pot fi urmărite mii de videouri amuzante, în majoritatea cazurilor protagoniștii cărora dansează sau cântă. În topul celor mai populari TikTok-eri din Republica Moldova le regăsim pe Iuliana Beregoi, Eva Timuș, Anișoara Beregoi, Twiceofnice și Andreea Bostanica.

Și experții în marketing digital au remarcat ascensiunea aplicației. În opinia Danielei Donici, specialistă în marketing digital, TikTok se evidențiază de alte rețele sociale prin spiritul său liber și degajat: „Ceea ce mi se pare amuzant pe TikTok este modul de exprimare – mult mai liber, mult mai neserios, mult mai degajat. Ai provocarea ca până într-un minut să ții oamenii pe video-ul tău, fă ce vrei, dar reține-i. Este un exercițiu de regie pentru orice utilizator”, spune Daniela Donici.

Aerul libertin al aplicației explică de ce majoritatea utilizatorilor săi sunt tineri. Cei mai mulți dintre ei au ajuns pe TikTok din dorința de a se relaxa și distra. Irina povestește că petrece zilnic câte 1-2 ore pe aplicație, la fel o fac și colegii ei de clasă. „Tinerilor nu le este frică să se exprime, sunt dezinvolți. Vor mereu ceva nou, este curiozitatea pe care mulți dintre adulți o pierd în căutarea stabilității, a platformelor și rețelelor sociale cu care sunt obișnuiți. Dar când gălăgia devine prea mare, ajung și ei acolo”, subliniază Daniela Donici.

La fel ca și pentru oricare altă rețea socială, unii tineri dezvoltă dependență și față de TikTok, irosind ore în șir pentru a urmări diverse video-uri. Întrebată ce recomandări le-ar oferi profesorilor sau părinților care observă că elevii sau copiii lor petrec prea mult timp pe TikTok, Daniela Donici îi sfătuiește întâi de toate să înțeleagă ce presupune această aplicație: „În al doilea rând, discutați cu copilul, lăsați-l să vă povestească ce obține acolo, ce îi pare interesant, pe cine urmărește. Poate copilul Dvs vă va arăta un dans pe care l-a filmat și veți fi cel mai important spectator din toți cei 100.000. Nu cădeți pradă generalizărilor și primelor impresii. Discutați. În acest mod veți înțelege ce necesități, inspirație sau poate pericol găsește pe TikTok copilul Dvs. Și poate încercați să faceți un video distractiv împreună”, conchide experta.

Cum a schimbat pandemia rețeaua TikTok?

Publicația The New York Times a trasat principalele transformări pe care le-a suferit aplicația în 2020. Așadar, în plină pandemie, aplicația a revigorat industria muzicală și a devenit o platformă unde se descoperă talente, se comercializează piese noi și se produc colaborări muzicale.

Prestatorii de servicii au fost printre primii care s-au înregistrat pe TikTok în 2018, iar în 2020, angajații din localurile de tip fast-food s-au orientat către această aplicație pentru a oferi o privire asupra vieții lor. În 2020, multe dintre industriile lor au fost puternic afectate de pandemie și au valorificat TikTok pentru a promova strângerea de fonduri și eforturi de susținere a celor afectați de virus.

Pe măsură ce coronavirusul a continuat să se răspândească, TikTok a jucat, de asemenea, un rol-cheie în sănătatea publică. Asistenții medicali, medicii și alți lucrători din domeniul sănătății din prima linie au folosit TikTok pentru a vorbi despre riscurile contractării Covid-19, pentru a explica importanța purtării măștilor și pentru a combate dezinformarea privind administrarea vaccinurilor.

@austinchiangmdComparing the vaccines ##science ##learnontiktok ##tiktokpartner♬ Good Day – Nappy Roots

Dr. Austin Chiang compară vaccinurile Pfizer și Moderna într-un mod interactiv. Sursa: austinchiangmd/TikTok

Studenții și profesorii, de asemenea, au apelat la TikTok

Studenții au găzduit sesiuni de studiu, transmise în direct, și au folosit TikTok pentru a-și împărtăși cu colegii temele și cursurile online. În iunie 2020, TikTok a introdus o inițiativă educațională și a spus că va colabora cu sute de experți și instituții pentru a produce conținut educațional pentru platformă.

@cambridgeuniversityCan #cars talk to each other? #learnontiktok #cambridgeuniversity #cambridge #artificialintelligence #driverless♬ HAPPY SUMMER ADVENTURE – Sergey Wednesday

Universitatea Cambridge publică pe TikTok proiectele studenților și cercetătorilor instituției. Sursa: cambridgeuniversity/TikTok

Dincolo de păstrarea legăturii dintre profesori și studenți, aplicația a încurajat menținerea prieteniilor la distanță, într-un an limitat în călătorii. În 2020, și postările cu mâncare apetisantă au migrat de pe Instagram spre TikTok. Un exemplu este bucătarul Eitan Bernath, în vârstă de 18 ani, care a învățat milioane de oameni blocați acasă, în timpul carantinei, să gătească.

Așadar, anul 2020 a lărgit simțitor publicul și audiența de pe TikTok, oamenii simțindu-se epuizați după luni de izolare, și și-au îndreptat atenția spre această aplicație pentru a „manifesta” o realitate mai bună, ca răspuns la un an pandemic plin de restricții.

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.