Despre jurnalismul cetățenesc ați auzit, probabil, nu o singură dată. Pentru cei care au nevoie de o explicație scurtă, jurnalismul cetățenesc ar însemna să scoți telefonul mobil din buzunar la timpul potrivit și să captezi un moment la care jurnaliștii nu au fost martori sau la care nu au avut acces din diverse motive.

Fie că surprinzi nereguli într-un spital, fie că filmezi cum un demnitar parchează contrar Regulamentului circulației rutiere, fie înregistrezi consecințele unei ploi puternice – toate pot fi de interes pentru principalul buletin de știri al unui post de televiziune sau pentru un portal informativ. Bineînțeles, după ce ai filmat, nu pui telefonul mobil înapoi în buzunar, ci te asiguri că transmiți aceste imagini către instituțiile de presă.

Astăzi, multe redacții mizează pe imaginile pe care le transmit consumatorii de media. Cu siguranță ați auzit sau ați citit în repetate rânduri: „Dacă ați fost martorul unui eveniment care ar putea deveni o știre, puteți lua legătura cu noi la adresa de e-mail X sau numărul de telefon Y”. Dacă vor folosi materialul pe care l-ați oferit redacțiilor, jurnaliștii vor avea grijă să indice sau să spună că imaginile au fost transmise de telespectatori sau cititori.

De ce mizează jurnaliștii pe imagini sau informații venite de la telespectatori sau cititori?

• Reporterii nu pot fi prezenţi întotdeauna în locul în care se întâmplă o situație sau o întâmplare neprevăzută, dar care prezintă interes pentru publicul larg. Iată de ce salvarea vine, de multe ori, din partea consumatorilor de media cu fler.
• Costurile unui material jurnalistic bazat pe imagini sau informații trimise de telespectatori sunt mult mai mici. Să trimiți, bunăoară, o echipă de filmare în teren presupune timp și resurse financiare.
• Viteza ar fi o altă explicație, deloc de neglijat în domeniul mass-media. Având la dispoziție imagini și informații de la un anumit eveniment, jurnaliștii ar putea „împacheta” mult mai repede un material de presă. Și, dacă au norocul, ar putea fi chiar primii care vor publica un text, făcând, bineînțeles, apel și la alte instrumente jurnalistice, cum ar fi să solicite comentarii de la surse care ar fi vizate sau autorități responsabile.
• Explicații ar putea fi mai multe. Iată ce spune și jurnalista Mariana Rață, cofondatoare la TV8, instituție media care îi îndeamnă pe consumatorii de media să devină reporteri: „Cetățenii pot fi martori oculari ai unei întâmplări, ei pot fi prima sursă a unei știri. Adesea, informațiile pe care le trimit sunt exclusive și ne ajută să fim operativi. Evident, înainte de a lua decizia să publicăm un material, verificăm detaliile ce ne-au fost oferite”.

Ei bine, unii consumatori de presă ar putea posta informațiile în primul rând pe paginile lor de rețele sociale și au tot dreptul să o facă. Pentru că persoanele care practică jurnalismul cetățenesc nu au norme de autoreglementare cum ar fi Codul deontologic, i-am întrebat pe unii jurnaliști profesioniști ce sugestii ar avea pentru cei care apasă butonul REC aflându-se în preajma unei întâmplări ce ar putea fi de interes pentru presă. Iată doar câteva:

1. Mare atenție la detalii, în special când e vorba despre copii în situații vulnerabile. Trebuie să înțelegem că, deși urmărim un scop nobil, publicând imaginile fără a le proteja identitatea sau fără a le prelucra tehnic vocea pentru a nu putea fi recunoscută, le-am putea leza demnitatea sau i-am putea expune pericolului.

2. Dacă sunteți martorul unui conflict, asigurați-vă că înregistrați toate părțile. Astfel, materialul realizat cu ajutorul vostru va fi unul echilibrat.

3. Nu lansați acuzații și nu provocați! Dacă participați la un eveniment, cum ar fi un protest sau un conflict, și vreți să aflați detalii, păstrați un comportament decent.

4. Faceți distincție între spațiul public și cel privat. De exemplu, un spital sau o biserică sunt spații publice. Dacă ați intrat în curtea sau în casa unei persoane, asigurați-vă că aveți permisiunea să filmați.

5. Nu riscați cu propria siguranță atunci când sunteți martorii unor catastrofe naturale, accidente, incendii etc.

6. Dacă din material nu este clar unde vă aflați sau ce se întâmplă, oferiți aceste detalii în video sau în postarea pe care o veți face.

7. Asigurați-vă și din punct de vedere tehnic. Nu mișcați prea mult telefonul mobil, nu acoperiți microfonul cu degetele, nu vorbiți nejustificat acoperind astfel sunetul de ambianță.

Apropo, la sfârșitul lunii iunie, Centrul pentru Jurnalism Independent va desfășura o nouă ediție a hackathonului media „Puterea a cincea”. În urma acestui eveniment, cel puțin cinci redacții vor lansa instrumente care să le ajute să interacționeze mai eficient cu publicul. Să le dorim succes tuturor participanților!

Anastasia Nani

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.

Sursa foto: unsplash.com