De unde și cum ne informăm? Credem orbește știrilor răspândite în spațiul public sau punem la îndoială și verificăm, apelând la surse alternative? Cât de vulnerabili sunt elevii în fața informațiilor false? Sunt doar câteva din întrebările la care se caută răspuns în cadrul unei ore de Educație pentru media, cursul opțional pe care l-au urmat aproape 2500 de elevi pe parcursul ultimului an de învățământ.

Primii care s-au împrietenit cu această disciplină și i-au înțeles utilitatea au fost dascălii, care s-au înscris să participe la cursurile organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent. Ulterior, aceștia le-au povestit părinților despre influența pe care mass-media și internetul îl pot avea asupra copiilor și tinerilor fără o ghidare în ceea ce privește înțelegerea informației și împreună cu managerii instituțiilor au hotărât să introducă cursul în programul de studiu.

La gimnaziul din Slobozia-Chișcăreni apariția disciplinei în orar a intrigat nu doar elevii, ci și pe profesori, întrucât, pe lângă materia pe care o predau, mulți dintre dascăli au ajuns la concluzia că trebuie să fie atenți și la alte lucruri cu care se ciocnesc zilnic copiii, povestește directoarea instituției, Valentina Țurcan. Deși elevii urmăresc programe TV, ascultă radioul și sunt utilizatori activi ai rețelelor de socializare, pentru ei a fost o noutate să fie puși în situația să analizeze informația, remarcă profesoara. De la familiarizarea cu terminologia din presă, elevii au ajuns treptat la etapa în care, cu ziarul în față, să urmărească titlurile și felul în care sunt scrise articolele. Un exercițiu util, din timpul orei, a fost experiența analizării unor postări din mediul online, elevii fiind puși în situația să distingă adevărul de minciună, spune Valentina Țurcan. În opinia ei, practica analizării unei informații din această perspectivă i-a făcut să înțeleagă că o știre falsă, care manipulează, poate dăuna. Profesoara este încrezătoare că îndrumarea elevilor în citirea conștientă a informațiilor va produce rezultate:

„Am pus temelia unor începuturi, nu putem spune că ei deja gândesc critic, dar totuși, deja știu cum trebuie să selecteze o informație, la ce trebuie să atragă atenția, care sunt profilurile false. Câte puțin, mergem înainte. Elevii se uită nu doar la ceea ce este scris, dar și cine semnează, de pe ce site este informația.”

După orele de Educație pentru media cu elevii din clasa a IV-a și a VII-a, Valentina Țurcan a ajuns la concluzia că acest curs ar trebui predat de la o vârstă cât mai fragedă și obligatoriu, pentru toți. Și iată de ce:

„Copiii cresc într-un timp în care este foarte multă informație, iar asta îl va ajuta să iasă cu încredere de pe poarta școlii, să nu se teamă de ce va întâlni în cale, la studii și mai departe în viață. Să poată face provocărilor și amenințărilor, care țin și de felul în care percepe informația, acesta este scopul educației media.”

Educația pentru media, ca disciplină obligatorie a sistemului educațional ar fi o noutate pentru Republica Moldova, dar nu și pentru multe alte țări ale Uniunii Europene, unde preocuparea pentru cum înțelege tânăra generație conținutul media datează încă din anii ’70. Ulterior, a devenit curs obligatoriu în instituțiile de învățământ din Finlanda, Danemarca, Suedia, Austria și altele.

Adriana Bujag, o altă învățătoare care și-a familiarizat discipolii cu educația media, crede că această disciplină formează abilități analitice utile și pentru celelalte cursuri. Iar provocările vremii, cum este pandemia, de exemplu, a arătat că spațiul public poate fi inundat cu informații false, care duc în eroare cetățeanul. Aici intervine nevoia de a forma în societate cultura gândirii critice, care să devină o obișnuință călăuzitoare.

Pentru că este o disciplină opțională, la treapta primară Educația pentru media nu se apreciază cu note, ci cu calificative. Acest lucru, însă, nu a influențat interesul și activismul elevilor, observă Adriana Bujag. Una din explicații este faptul că temele studiate au conexiune cu mediul în care elevii își petrec zilnic mai multe ore, or majoritatea au conturi pe rețele de socializare și citesc informații mai ales din mediul online. Astfel, ei înțeleg lucruri noi, vorbind, de fapt, despre un mediu pe care au impresia că îl cunosc suficient de bine, mai spune profesoara.

„A fost foarte frumos să-i văd cât sunt de activi. Îmi amintesc că aveau de completat un tabel pentru a înțelege cum se numește site-ul, pentru cine este predestinat și ce fel de informații conține. Erau foarte implicați. De asemenea, îi urmăream cu atenție cum încercau să analizeze singuri informația sau diverse filmulețe și tutoriale de pe YouTube. Sunt multe lucruri despre care copiii chiar nu cunosc, iar în manual temele sunt dezvăluite pe înțelesul copiilor, cu foarte multe informații clarificatoare care sunt potrivite să fie spuse copiilor în clasele a III-a și a IV-a”.

În ultimul an de studiu, marea majoritate a elevilor au petrecut mai multe ore în fața unui calculator decât în sălile de clase. Acest lucru, le-a confirmat și părinților, dar și profesorilor că abilitatea de a filtra informația, altfel zis, de a alege grâul de neghină, este indispensabilă pentru formarea unui elev conștient și precaut. Soluția este la îndemâna managerilor școlari. Rămâne doar ca experiența predării educației media, care pune bazele gândirii critice, să fie preluată și multiplicată.

Autoare: Tamara Grejdeanu

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.

Sursa foto: Facebook / Adriana Bujag, Valentina Țurcan