Predau într-un liceu de tip clasic, care are doar ciclu liceal și, respectiv, elevi cu vârsta de 14-19 ani. Cam jumătate dintre ei provin din regiuni alăturate orașului Bălți, iar comunitatea instituției noastre de învățământ este una diversă și elevii noștri vin cu nivel diferit de cunoștințe și abilități. Colegii mei, colectivul didactic, sunt conștienți de faptul că avem mult a munci timp de trei ani de studii pentru a ajunge la un nivel dorit de dezvoltare, inclusiv pentru a combate unele deprinderi cum ar fi memorarea pe de rost a conținutului, copiatul în timpul probelor sau realizarea temelor fără a analiza informația, utilizarea diverselor trucuri pentru a obține note și subestimarea valorii cunoștințelor, utilizarea telefoanelor într-un mod irațional etc.

Am conștientizat demult că elevilor le lipsește o cultură a utilizării Internetului, încă atunci când telefoanele mobile au devenit practic un accesoriu obligatoriu pentru ei și nu pentru comunicare mobilă, dar anume pentru a fi activi pe rețelele de socializare și în mediu online, în general. Dar m-a marcat, în special, și m-a făcut să realizez cât de gravă este situația – campania electorală pentru alegerile prezindențiale din 2016.

Știm că școala este în afara politicii, dar de datoria școlii este să educe cetățeni responsabili, implicați, bine informați și tot ceea ce se întâmplă în societate se reflectă asupra activității școlii. Anume, în contextul evenimentelor de atunci, deseori surprindeam elevii discutând subiecte despre candidați. Și una din discuțiile dintre elevii clasei a XI-a, la care am fost involuntar martoră, a fost despre legendarii „30.000 de sirieni” care urmau să vină în Moldova datorită înțelegerii dintre Maia Sandu și Angela Merkel. Una din interlocutoare era ferm convinsă că informația reprezintă purul adevăr și o acuza vehement și foarte emotiv pe Maia Sandu de toate relele din lume. Când am intervenit în discuție și am rugat să-mi explice de unde cunoaște aceste lucruri și ce o face să creadă că este adevărat, s-a mulțumit cu afirmația că așa se spune, că s-a citit pe Internet și s-a vorbit la TV și nu există dubii, fără a mai lăsa spațiu pentru a analiza și discuta subiectul.

Faptul că elevii erau în clasa a XI-a, care, chiar de veneau dintr-un mediu rural,  deja de un an jumătate se aflau într-un mediu academic, cu acces la orice sursă de informație, cu profesori care încurajează atitudinea critică și gândirea logică în tot ce fac, m-a făcut să înțeleg că situația e alarmantă și că noi nu facem bine ceea ce facem. Rezultatul alegerilor din 2016 mi-a confirmat că nu facem suficient și că purtăm o vină în calitate de cadre didactice.

De atunci am început să abordez subiectele ce țin de informarea corectă și mass-media, influența ei asupra opiniei publice la orele de dirigenție. O făceam mai mult intuitiv și bazându-mă pe ceea ce aflam din activitățile de autoinstruire, din lecturi și ședințele pe care le aveam cu colegii. Mă ajuta mult și faptul că, în 2015, participasem cu un grup de copii din liceu la tabără de vară „Filtrează informația”, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, unde am avut instruiri cu mai mulți specialiști (Loretta Handrabura, Aneta Gonța, regretatul Viorel Mardare și alții). Am aflat foarte multe lucruri pe care nu le cunoșteam anterior.

Când în 2019 se vorbea deja despre un eventual curs de Educație pentru media, eram decisă să găsesc timp să mă înscriu la cursuri pentru a putea face opțional în liceu.

Odată cu pandemia, a venit un nou val de dezinformare și o campanie antivaccin. Influența celor mediatizate și faptul că orele se desfășurau online, fără posibilitatea de a interacționa direct cu elevii pentru a-i instrui mai eficient, au complicat și mai mult lucrurile. Astfel, în vara anului 2020, m-am înscris la programul de instruire Educație pentru media, treapta liceală, ceea ce mi-a permis din anul de studii 2020-2021 să aduc cursul în liceul nostru.

Cred că predarea acestei discipline este și trebuie să rămână una interactivă și bazată pe exemple și experiențe practice. Pentru a o eficientiza, adolescenții trebuie tratați ca personalități care au propriile lor opinii și convingeri, care au dreptul să le exprime și merită să fie ascultați, iar în cazul în care nu sunt întemeiate și argumentate, a le oferi posibilitatea să cerceteze, să ajungă ei înșiși să gândească critic, să analizeze informația, să identifice corect sursele ori formele de manipulare. Cele mai puternice convingeri se formează din experiențe personale și este frumos a-i observa pe elevi cum și le schimbă și cum ajung să recunoască faptul că nu au avut dreptate sau că au gândit greșit. Din nefericire, avem destule exemple de știri false și manipulare în mass-media de astăzi și teren suficient pentru elevi să exerseze și să-și dezvolte competențele. Mă bucură faptul că cunoștințele și competențele obținute la cursul opțional Educația pentru media pot fi ușor integrate și la alte discipline. Personal, deseori apelez la ele chiar în cadrul orelor de limbi străine, care sunt activitatea mea didactică de bază, și este minunat că în curricula nouă, din 2019, la disciplina limbi străine se regăsesc teme ce țin de educația media. Astfel am posibilitatea să cresc impactul și să dezvolt aceste abilități și în elevii ce nu urmează cursul opțional.

Până în prezent am avut posibilitatea să promovez cursul opțional în două grupuri de elevi a câte 33 de persoane și mă bucur că rezultatele instruirii se văd deja. Elevii care au urmat cursul au obișnuința să verifice informația, și-au revizuit profilurile pe rețelele de socializare, sunt mult mai precauți atunci când distribuie informația și cea mai valoroasă inițiativă a lor este de a-și împărtăși cunoștințele cu ceilalți, de a-și convinge prietenii, rudele, părinții că a filtra informația este o condiție obligatorie dacă vrem să nu fim manipulați.

În urma unui sondaj cu elevii ce au urmat cursul opțional, 89% de elevi consideră că acest curs este util și 86% consideră că ar trebui să devină obligatoriu, 91% afirmă că și-au schimbat considerabil comportamentul în mediul online, iar 71% au împărtășit cu alte persoane cunoștințele obținute la curs. Reieșind din toate acestea, sunt convinsă că disciplina ar trebui să fie obligatorie cel puțin pentru ciclul liceal. Astfel ne-am asigura o educație a tinerei generații care ar fi responsabilă de ce informație consumă și capabilă să o asimileze, tineri care ar gîndi critic și ar educa și comunitatea ce-i înconjoară.

Chiar de sunt sceptici care consideră că această disciplină nu este necesară, sunt sigură că sunt în număr mic sau sunt cei care conștient își doresc tineri incompetenți și ușor de manipulat. Era tehnologiior moderne nu poate fi negată și nici impactul ei asupra populației nu poate fi neglijat. Internetul, rețelele sociale, presa sunt parte a vieții noastre și nu pot fi excluse. Și cred că nici nu e nevoie. Important este să învățăm să utilizăm acest progres tehnologic cu responsabilitate și înțelepciune, anume acesta ar fi scopul esențial al educației – să învățăm tinerii să învețe, să gândească, să le furnizăm instrumente sau algoritmi de analiză și soluționare a problemelor, pentru a le asigura o viață de calitate.

Irina Mutruc

profesoară de limbile engleză și franceză

Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă” din Bălți

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea educației media în rândul cetățenilor prin conținut media de calitate”, implementat de CJI în perioada noiembrie 2022-martie 2023, cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR). Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale IWPR sau ale partenerilor săi.