Prezența mass-media în viața noastră cotidiană, varietatea surselor de informație, impactul noutăților asupra activității zilnice nu pot fi neglijate și nici ignorate. Chiar dacă nu ne dorim acest lucru, simțim această influență în toate domeniile vieții: social, profesional, de educație și dezvoltare personală, spiritual și emoțional, chiar și financiar. Rapiditatea cu care societatea evoluează ne obligă să învățăm în permanență, să dezvoltăm noi competențe, indiferent de vârsta pe care o avem, să dăm dovadă de gândire critică, de capacitatea de a rezolva probleme, de a comunica și colabora încurajând creativitatea. Cu atât mai mare este obligativitatea în cazul în care activăm în domeniul educației și suntem direct responsabili de formarea și dezvoltarea tinerei generații.

Pe parcursul activității de predare/învățare/evaluare în calitate de profesoară de limbi străine, pe care o desfășor de mai mulți ani, m-am convins că este practic imposibil să te limitezi doar la disciplina propriu-zisă, este iminent să cunoști și să fii bine informat despre tot ce se întâmplă, mai ales dacă predăm la treapta liceală, unde nivelul de dezvoltare a tinerilor este înalt și cerințele față de profesor, așteptările elevilor sunt destul de mari. A merge la ore la clasele de liceu adeseori se transformă în adevărată provocare și recunoști că uneori se întâmplă să nu poți da răspunsuri la anumite întrebări, care nu țin atât de sistemul lingvistic al limbii predate, dar de conținuturile abordate și discutate la lecții.

Ca argument ar putea să ne servească documentul în baza căruia se realizează procesul didactic, și anume curriculum-ul nou la limbile străine (2019), care, pe lângă dezvoltarea competențelor lingvistice și sociolingvistice, prevede și dezvoltarea competenței pragmatice și pluri/inter/culturale, iar temele în baza cărora se realizează activitățile didactice țin de domeniile personal, familial, școlar, natural, cultural, social și informațional. Lipsa manualelor noi, conforme curriculum-ului actualizat, și analiza subiectelor propuse pentru studiu și discuții, sunt o dovadă că în prezent realizarea demersului didactic ar fi imposibilă fără a recurge la mass-media. De exemplu, în clasa a XI-a ni se propune concret a studia tema „Mass-media. Știri și actualități”, care, evident, presupune aplicarea practică a cunoștințelor prin consultarea, prezentarea, analiza surselor mass-media din țările vorbitoare de limbă engleză sau franceză. Pe parcursul întregului curs de studiere a limbilor străine la ciclul liceal se abordează teme precum: adolescentul secolului XXI, problemele globale, stilurile de viață, dezvoltarea în carieră, locuința secolului XXI, școli ale viitorului/stagii și programe de instruire naționale și internaționale, schimbările climatice globale, tehnologiile moderne/progresul științific, cultura digitală, turismul, evenimente/experiențe culturale naționale și internaționale etc.

Din 2019 activăm după noul curriculum și am realizat că ceea ce prezentam acum 4 ani, nu mai este actual și e cazul să recurgem din nou la mass-media și informația actualizată. Cert este că pentru a ne asigura o selectare calitativă a materialului prezent în mediul online, avem nevoie noi înșine să ne dezvoltăm anumite competențe, pentru a fi capabili să cercetăm, să analizăm și comparăm informația, să gândim critic și să-i învățăm și pe elevi să o facă în cazul în care, și ei la rândul lor, recurg la mediul virtual pentru a realiza anumite sarcini în clasă sau pentru acasă. Participând la cursul de formare Educație pentru media, desfășurat în perioada 27-29 iulie 2020, m-am convins că aveam nevoie de o instruire specială pentru a face față volumului impunător de informație, dar și pentru a înțelege anumite fenomene din mediul online pe care nu le puteam explica elevilor în momentul în care eram pusă în situația să o fac. Ce înseamnă trolling, flaming, doxing, cyberstalking, motivele și metodele hărțuirii cibernetice și cum să facem față, influencerii și impactul lor, distingerea noutăților false de cele corecte, identificarea strategiilor de manipulare sau a imaginilor trucate – am învățat toate aceste noțiuni la cursul Educație pentru media și m-am convins de faptul că sunt necesare de știut din moment ce ești consumator sau creator de conținut media. Motivația mea a fost multiplă, pentru că conștientizam că am nevoie de aceste cunoștințe pentru dezvoltarea personală, dar și pentru a mă asigura că nu prezint informație eronată elevilor, că nu sunt eu sursă de dezinformare sau manipulare, că nu mă las eu însumi influențată și, respectiv, prin replică să influențez opinia elevilor.

O inovație a curriculum-ului 2019 este că dezvoltăm competențele elevilor de a recepta/produce mesaje scrise/orale și online, deci cert este că pregătim elevul pentru activități de interacțiune în limba străină sub orice formă și mediul online este valorificat la maxim, dar interacțiunea dată nu ar putea fi posibilă fără a instrui elevul despre sursele și instrumentele veridice de documentare online, despre comportamentul etic în online, despre riscurile la care pot fi expuși elevii și cum să le facă față. Tot în curriculum ni se propun activități de învățare de tipul: participarea în interacțiuni scrise/online cu referire la subiecte de ordin cotidian şi de interes general; comunicări/discuții în forum-uri/pe rețele sociale; scrierea de articole pentru presa locală/regională în bază de informații din mass-media/emisiuni televizate/texte etc.; extragerea informațiilor din pliante, broșuri, reviste, articole disponibile online; redactarea unor chestionare/formulare on-line; selectarea din surse multimedia a informațiilor despre impactul realizărilor semnificative ale personalităților marcante din diverse țări; producerea mesajelor/scrisorilor/spoturilor publicitare, în baza resurselor multimedia – ghidarea elevilor în realizarea acestor activități ar fi mult mai complicată dacă însuși profesorul ar întâmpina dificultăți și ar fi insuficient de bine inițiat și instruit.

Un alt argument este faptul că itemul III din testul de bacalaureat la limbile străine, care evaluează competența pluri/inter/culturală, presupune producerea unui text scris sub formă de articol de presă, scrisoare sau blog, or, doar participând la cursurile de instruire Educație pentru media înțelegi cu adevărat ce presupune un articol de presă sau un blog, care sunt cerințele pentru a le scrie, de unde putem lua exemple pentru a le propune elevilor. Confirm, pe baza propriei experiențe, că mi-a fost de mare ajutor tot ceea ce am învățat la aceste cursuri. Ulterior, predarea cursului opțional Educație pentru media mi-a oferit și mai multe oportunități de a-mi aprofunda și valorifica cunoștințele pentru ca apoi să le transmit elevilor mei.

Cu siguranță, se vor găsi persoane sceptice, care vor afirma că aceste lucruri le putem învăța și singuri, că în mare măsură profesorii sunt autodidacți și se descurcă singuri, că necesită timp și efort, dar cred că ar fi o greșeală să nu profităm de oportunitatea de a obține aceste cunoștințe având la îndemână tot setul de materiale necesare – de la un curriculum bine conceput, un manual bogat în informație, activități practice și referințe la surse media până la un portal cu activități interactive și articole noi, mereu actuale, podcast-uri la teme importante și interesante, profesioniști și experți gata să ofere asistență și suport. Astfel, vin cu îndemnul ca fiecare profesor să se înscrie la instruirile în domeniul educației media, pentru că impactul și rezultatele vor fi cu siguranță benefice pentru toți cei implicați în procesul didactic.

Irina Mutruc, profesoară de limbi străine

Liceul Teoretic Republican „Ion Creangă”, mun. Bălți