În cadrul unei sesiuni desfășurate la cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media, organizată pe 24 octombrie curent, a fost abordat modul în care educația media corelează cu verificarea faptelor.

Moderatoarea evenimentului, jurnalista Ana Sîrbu, a menționat că verificarea faptelor nu mai este responsabilitatea exclusivp a jurnaliștilor și redacțiilor, ci este „o responsabilitate civică și a altor consumatori de conținut media – a școlilor, caselor de cultură, poate chiar primăriilor, centrelor medicale etc., unde fiecare trebuie să analizeze faptele”.

Redactora-șefă a portalului Mediacritica.md, Victoria Dodon, a evidențiat dinamica accelerată a fenomenului dezinformării. „În acest domeniu lucrurile s-au schimbat foarte mult și sunt numeroși factori care contribuie la această schimbare rapidă și continuă. Ceea ce era valabil acum o lună sau acum jumătate de an deja nu mai este actual. Unul dintre factorii care au contribuit la schimbări majore ține de evoluția tehnologiilor. Astăzi, deepfake-urile și alte conținuturi generate de inteligența artificială sunt tot mai verosimile, iar expresia «Am văzut cu ochii mei» deja nu mai este valabilă. Dezinformarea, falsurile, toate aceste conținuturi care exploatează emoții circulă rapid. Este suficientă o jumătate de oră pe o rețea precum TikTok ca să știi că ți-ai atins publicul. Această arhitectură a rețelelor sociale favorizează răspândirea într-un fel anume a conținutului nociv și este tot mai dificil să o combați și să-i ții piept. În plus, mi se pare că ceea ce vedem tot mai des este o criză de autoritate, pentru că dacă anterior ne raportam la instituții, demnitari sau funcționari, acum mulți actori publici sunt ei înșiși o sursă de dezinformare. Respectiv, oamenii nu mai știu în ce să creadă”, potrivit ei.

Victoria Dodon a recomandat profesoarelor participante la Forum ca, împreună cu elevii, să analizeze mai des tehnicile de manipulare și apelul la emoții precum frica, mila sau ura, care pot fi exploatate pentru a induce anumite stări și reacții.

Jurnalista de investigație Liuba Șevciuc, co-fondatoarea proiectului media Cu Sens, a propus o soluție concretă: „O metodă de a lupta cu dezinformarea și falsurile este de a produce cât mai mult conținut jurnalistic autentic, astfel încât să-i informăm pe oameni despre ce se întâmplă cu adevărat în această țară. La fel, combatem falsurile prin demonstrarea probelor: publicăm documente, alte materiale. Campioni la falsuri sunt politicienii, în special cei din tabăra prorusă”, a spus jurnalista.

De asemenea, profesorilor li s-a sugerat să analizeze, împreună cu elevii, declarațiile aleșilor locali, evenimentele din localități, precum ședințele consiliilor raionale, care adesea sunt disponibile în format video. Participanții au fost îndemnați să examineze promisiunile funcționarilor publici, pentru a evalua dacă acestea reflectă adevărul sau conțin elemente de manipulare.

Matei Vrabie, manager de program la Funky Citizens, România, a împărtășit din experiența sa în domeniul verificării faptelor, accentuând importanța adaptării mesajelor pentru tineri. „De multe ori trebuie să ne ajustăm mesajul, astfel încât și cei mici să ne înțeleagă, nu doar cei maturi. Transmitem mesaje foarte simple și țintite pe fiecare comunitate. Vorbim despre situațiile de dezinformare actuale pentru comunitatea în care mergem”, a spus expertul din România.

În încheierea sesiunii, Victoria Dodon a recomandat ca elevii din clasele primare să fie învățați să formuleze întrebări corecte, pentru a putea dezvolta singuri un raționament critic. „Să ieșim din paradigma «trebuie să faci așa cum am spus eu, trebuie să gândești așa cum am zis eu, pentru că eu sunt maturul priceput». Noi continuăm să criticăm persoana și nu ideea. De aceea este important să-i învățăm pe copii să combată idei, să facă dezbateri într-un mod sănătos”, consideră ea.

Matei Vrabie a subliniat, la rândul său, importanța promovării știrilor pozitive. „În prezent, aproape nimeni nu mai scrie despre lucrurile frumoase care se întâmplă în țară sau în alte state. Trebuie să învățăm să răstălmăcim cuvântul sau dezinformarea respectivă, astfel încât să gândim altfel, să spargem bulele informaționale”, este de părere expertul.

În final, Liuba Șevciuc a precizat că nu recomandă un anumit instrument de verificare a știrilor false, deoarece acestea se schimbă foarte rapid, însă pledează pentru dezvoltarea gândirii critice. Ea a reamintit despre importanța verificării informației din cel puțin două surse independente.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a adunat circa 100 de participanți: cadre didactice, bibliotecari, experți locali și de peste hotare, autorități, reprezentanți ai organizațiilor partenere etc. Evenimentul, organizat de CJI o dată la doi ani, facilitează schimbul de opinii și idei, oferind oportunitatea de a analiza tendințele și perspectivele din domeniu.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a fost organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectelor „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-mediei din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews, „Avansarea Alfabetizării Informaționale și Media – Faza a II-a”, implementat de International Media Support (IMS), cu sprijinul financiar al guvernului Danemarcei, și „Consolidarea competențelor de educație media în Republica Moldova: Pilotarea abordării integrate în educația formală”, implementat în parteneriat cu Deutsche Welle Akademie și cu susținerea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ).