Tableta, telefonul, computerul sau televizorul sunt o prezență iminentă în viața fiecărui copil, iar odată cu avansarea tehnologiei crește și numărul orelor petrecute în fața ecranelor. Expunerea îndelungată a copiilor la gadgeturi are multiple efecte, atrag atenția specialiștii, iar unul dintre ele ține de riscul de a fi expus la violență.

Datele unei cercetări realizate în 2017 de Centrul Internațional „La Strada” atestă că 71,5% dintre copiii claselor a 6-a – a 9-a din Republica Moldova accesează Internetul zilnic, 25,3% – de câteva ori pe săptămână, 2,6% – de câteva ori pe lună, iar 0,6% – mai rar decât o dată pe lună.

Navigarea pe Internet și expunerea consistentă la micile ecrane poate să implice inclusiv interacțiunea cu imagini și mesaje violente. Bunăoară, marea majoritate a desenelor animate conțin diverse ipostaze ale violenţei, iar din cauza capacității limitate de înţelegere, copiii percep mai greu diferența între fapte şi ficţiune.

Copiii sunt puternic influențați de imaginile care se perindă la televizor sau pe ecranul unui gadget, de zgomotul şi agitaţia permanentă a personajelor din desenele animate sau jocurile video, potrivit psihologiclor. Minorii se obişnuiesc să fie stimulaţi vizual şi auditiv de stimuli puternici, ajungând la ceea ce se numeşte hiperactivitate. Nervozitatea, în cazul copiilor, este foarte greu de gestionat ulterior.

Potrivit psihologului Sergiu Toma, impactul imaginilor violente din jocurile video sau desene animate depinde de vârsta, experiența și obișnuințele pe care le are copilul sau adolescentul. „Cu cât mai mic este, cu atât mai mari sunt șansele să imite și să repete cele văzute în jocuri și desene. Odată ce vorbim despre adolescenți, jocurile video agresive nu sunt adesea preluate sau imitate decât dacă acest lucru este încurajat și apreciat de semenii săi”, notează specialistul.

Totodată, în cazul hiperactivității generate de violența de la ecran, Sergiu Toma consideră că părinții ar trebui să ceară ajutor specializat din partea unui pediatru, psihiatru, psiholog sau psihoterapeut. „Dacă apar suspiciuni ale unor efecte de acest fel, timpul petrecut în fața ecranelor trebuie înlocuit cu alte activități și lucruri utile”, explică el.

În Republica Moldova există Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației. Documentul include prevederi clare prin care este interzisă difuzarea informațiilor cu impact negativ asupra copiilor, precum şi a informațiilor cu caracter pornografic care încurajează violența şi exploatarea sexuală a copiilor sau care au drept scop demonstrarea violenței. Așadar, în intervalul orar 6.00-20.00, posturile radio și TV nu au voie să difuzeze programe audiovizuale, înregistrate sau în direct, în care se fumează, se consumă băuturi alcoolice ori se prezintă acte de comportament obscen. De asemenea, în intervalul orar 6.00-23.00 sunt interzise producții care prezintă:

a) violență fizică, psihică;
b) scene de sex, de limbaj sau de comportament obscen;
c) persoane în ipostaze degradante;
d) lupte libere nereglementate de federațiile sportive naționale sau internaționale.

Legea mai prevede că programele audiovizuale ce pot afecta dezvoltarea fizică, mintală, spirituală sau morală a copiilor pot fi difuzate doar dacă vizionarea este restricționată printr-un sistem de acces condiționat. În lipsa acestuia, difuzarea a astfel de produse se poate face numai în intervalul orar permis, potrivit clasificării programului în funcție de conținutul lui. Dacă posturile TV și radio încalcă aceste prevederi, consumatorii de informație pot depune plângeri utilizând platforma T(V)E Privește.

Conținutul violent și cu impact negativ este restricționat și de unele platforme sociale. YouTube notează în politica sa de securitate că unele videoclipuri sunt restricționate în funcție de vârstă. Este vorba de secvențe ce includ nuditate și conținut sexual explicit, violență sau limbaj vulgar. Și rețeaua socială Facebook poate șterge postările care prezintă un conținut periculos, dacă sunt raportate de utilizatori.

În pofida acestor măsuri, copiii nu sunt protejați în totalitate de pericolul violenței de la ecran. Rolul părinților rămâne a fi extrem de important în supravegherea comportamentului copiilor. „Dedicând timp constant jocurilor cu copiii, explicând că violența este un mod disperat de a rezolva probleme creând alte probleme, asigurându-se că nu folosesc ei violența în raport cu copiii sau alți adulți, cerându-și scuze sincere când greșesc, discutând cu copiii despre sensul imaginilor și cauzele comportamentului violent, părinții își ajută copiii să crească într-un mediu sănătos și armonios”, concluzionează psihologul Sergiu Toma.

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.

Sursa foto: Freepik