Pandemia ne-a determinat să trăim într-o nouă realitate, cea online. Să menții interesul elevilor pentru educație în era digitalizării este destul de dificil, dar să faci acest lucru cu iscusință într-o perioadă afectată de pandemie reprezintă o adevărată provocare. În continuare, vă oferim câteva sugestii metodologice pentru a menține interesul elevilor față de procesul de învățare în cadrul orelor de Educație pentru media, chiar și pe timp de… online.
În ultimul an, au fost perioade când sistemul educațional a trecut integral în mediul virtual, iar asta a presupus o serie de schimbări atât la nivel de conținut, cât și la nivelul metodelor didactice care pot fi utilizate în procesul de predare-învățare.
Predarea online (sincronă) a cursului opțional Educație pentru media necesită o ajustare adecvată a acestuia, conceptualizat pe dezvoltarea gândirii critice a educabililor prin utilizarea didacticii moderne. Ne referim la corelarea reușită dintre strategiile și tehnicile (metodele), procedeele interactive de dezvoltare a gândirii critice, recomandate în manualul de Educație pentru media, cu instrumente online care se potrivesc sarcinilor propuse la cele patru etape-cadru ale lecției (ERRE).
Iată câteva sugestii de început cum putem aplica eficient unele instrumente virtuale tot mai bine cunoscute în mediul didactic după aproape un an de școală online. La început de curs, la o primă oră de evocare, indiferent de treaptă (primară, gimnazială sau liceală), pentru a cunoaște ce știu elevii și elevele din clasă despre mass-media, ce pot să facă/creeze, le putem propune să se prezinte, utilizând roata numelor (wheel of names). Introduceți numele și prenumele tuturor copiilor din timp, alegeți durata sunetului, melodia potrivită din setări. Algoritmul de prezentare prevede ca fiecare să spună exact ce produse media consumă și ce a creat personal până în prezent. Astfel, se conturează profilul media al tuturor subiecților învățării în calitate de consumator/consumatoare și creator/creatoare de media.
Acest profil media se va completa prin următoarele două sarcini cu scop de diagnosticare inițială a nivelului clasei și fiecărui elev/eleve în parte. Metoda „Lacul de Așteptări și Temeri. Vâslele mele vorbesc” (o adaptare a clasicei metode) o realizăm prin aplicația Padlet. Fiind un „avizier” virtual, aceasta se potrivește foarte bine pentru activitate, elevii/elevele scriind în același timp sub cele două colonițe (Așteptări, Temeri de la curs), pregătite de noi din timp. După ce completează, sistematizăm împreună cu clasa expectanțele și îngrijorările listate, precizăm și, desigur, le luăm în calcul la predarea cursului. La ultima oră a disciplinei revenim la document, pentru a concluziona dacă am ținut cont de ele și în ce mod.
Instrumentul Padlet îl propunem elevilor și elevelor pentru a-și completa în baza lui, începând de la prima oră de curs și pe durata acestuia, agenda personală Știu – Știu cum – Vreau să știu – Am învățat (SSVA). Atenție, nu omitem rubrica Știu cum, care lipsește în abordarea mai multor cadre didactice, deoarece prin acesta se măsoară capacitatea de a face o analiză, o clasificare etc. a celor învățate și a elabora concret fie un produs media tradițional, fie din noile media.
Agenda SSVA este o formă reușită de autoevaluare permanentă, la fiecare temă nouă, precum și de monitorizare din partea cadrului didactic. Având acces la documentul fiecărui elev/eleve creat în Padlet.com, atât profesorul/profesoara, precum și părintele interesat, poate urmări cu intermitențe traseul de învățare și dezvoltare a competenței media. Mai mult ca atât, cadrul didactic îl/o poate ghida spre surse suplimentare atunci când vede în rubrica Vreau să învăț un interes sporit pentru un subiect nedezvoltat la oră, fie să-i răspundă la întrebări. Atunci când constatăm la rubrica Am învățat o achiziție pe care o indică, putem implica mai mult eleva sau elevul la ore și pune în valoare abilitatea sa, fie produsul creat.
Aplicată corect, această tehnică pe Padlet ne oferă posibilitatea, totodată, să-i obișnuim pe copii să-și poată sintetiza informațiile achiziționate, să le structureze după nivelul de înțelegere și bineînțeles să le aplice în viața de zi cu zi ca cetățean digital în devenire și formare continuă.
Autoare: dr. conf. univ. Loretta Handrabura, autoarea curriculei și a manualului Educație pentru media
Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.