Mereu am fost o consumatoare veritabilă de media și am motivat continuu elevii și elevele să persevereze în informarea corectă. Când am aflat de cursul de Educație pentru media, m-am grăbit să mă înscriu la formări. Or, noi, cadrele didactice, suntem acei care trebuie să informăm, să propunem, să sporim nivelul de competențe și să-i învățăm pe elevi să gândească critic. Formările pe care le-am parcurs au fost oportune și relevante în contextul parcurgerii motivante, interactive și calitative  a acestui curs.

Orele de Educație pentru media sunt și o linie de comportament etic, de a lua atitudine față de efectele pozitive, dar și nocivitatea unor emisiuni, publicații, produse media, față de limbajul incorect, vulgar, denigrator de presă și nu doar. Eram convinsă că elevii vor acționa prompt, nu se vor lăsa manipulați, iar Educația pentru media le va induce o atitudine critică față de conținuturile învățate. Eram convinsă că normele de comportament etic online ar trebui să arate nu ca un set de reguli, ci ca un set de aspirații.

Chiar la început, predarea acestui curs a coincis cu un șir de evenimente ce au produs o avalanșă de știri și informaţii false, fapt ce necesita să-mi fac bine tema pentru acasă. A fost imperativ să discutăm aceste știri cu elevii din clasa a X-a, apoi cu cei dintr-a VIII-a și a VII-a, mai ales în toiul răspândirii falsurilor despre pandemie și vaccinare, apoi și despre războiul din preajma noastră și viața socială a țării.

Un exemplu de un material difuzat pe 19 mai 2020, cu mult timp înainte de începutul campaniei de vaccinare, când Mitropolia Moldovei a emis un comunicat ce conținea următorul fals instigator la panică şi frică: „Bill Gates este considerat principalul responsabil pentru crearea tehnologiei de microcipare a populaţiei, prin intermediul unui vaccin care să introducă în trup nanoparticule care reacţionează la undele transmise de tehnologia 5G şi permit sistemului să îl controleze pe om de la distanţă”.

Acest comunicat a fost preluat în știri, inclusiv interpretat eronat, de diverse portaluri online de știri (am studiat mai multe). Am discutat cu colegii, elevii, părinții acestora și am solicitat mai multe opinii. Am propus un șir de întrebări-filtru elevilor, care ne-au ajutat mai temeinic să înțelegem ce fel de informație este și dacă e una adevărată sau falsă. Am cercetat și am analizat și alte materiale de acest gen, care ne-au creat suspiciuni, am consultat rubrica „Media în vizor” pe site-ul Mediacritica.md, unde găsim mai multe analize ale știrilor tendențioase sau pe platforma Stopfals.md, unde, la fel, găsim știrile false și demascarea informației vădit manipulatoare. Documentându-ne mult și bine la acest subiect, le-am propus elevilor să se implice și să încerce să discute cu familia și prietenii o știre pe care o consideră falsă și care a fost promovată în spațiul media. Astăzi, mai mult ca oricând este important să discutăm permanent subiecte actuale cu elevii, cu părinții acestora inclusiv la orele de Educație pentru media. Colaborarea și comunicarea permanentă cu colegii, cu alți actori educaționali va da roade.

Dacă să vorbim despre accentele în predare, atunci aș afirma că pregătesc fiecare lecție cu drag și motivant, incitând permanent spiritul critic și independența în gândire, dar ținând cont și de valoarea educativă pe care o oferă această disciplină. Ghidez elevii-adolescenți în căutarea informațiilor relevante, a emisiunilor, programelor și jocurilor oportune dezvoltării spiritului critic, competențelor analitice de consumare a mesajelor media. În toți trei ani de predare a cursului am realizat o multitudine de activități cu elevii în cadrul proiectului „Educație pentru media – prioritate în școala mea” și a săptămânilor de Educație pentru media, am colaborat cu colegii, elevii și societatea civilă din comunitate. În cadrul orelor aleg conștient și cu rigorozitate tehnici și instrumente de predare/învățare/evaluare,combinând diferite resurse didactice. Am reușit să formez în elevi motivația pentru această disciplină. Ei participă la dezbaterile realizate în cadrul orelor, argumentează logic ideile proprii, se informează, se documentează și creează singuri produse educaționale: postere digitale, pagini din revista școlară, interviuri, video-uri. Am reușit să cresc interesul elevului şi înţelegerea temeinică și obiectivă a celor învăţate. Elevii au devenit consumatori critici ai spațiului media.

Nicoara Georgeta, elevă în clasa a XII-a, care în 2020 în cadrul orelor nu-și expunea în public părerile, era atentă și îngrijorată când discutam despre mesajele denigratoare, despre tehnicile de manipulare, despre codul deontologic al jurnalistului, în acest an școlar, audiază și discută cu colegii ei podcasturile cuMinte. Este coerentă, aduce argumente, poate distinge adevărul și sunt convinsă că nu poate fi manipulată. A participat, recent, la concursul Podcastul cuMinte te provacă să gândești critic și a devenit câștigătoare.

Disciplina Educație pentru media, incontestabil, trebuie să-și găsească locul printe celelalte discipline școlare. În primul rând, elevilor le place, sunt motivați. Apoi, ajută la creșterea personală, cât și la dezvoltarea socială a lor. Nu în ultimul rând, îi ajută să pășească în viață, ori toți suntem consumatori media, dar Educația pentru media îi va ajuta să selecteze, să analizeze corect informațiile și să-i învețe ce să facă cu ele, să-și formeze competențe mass-media de calitate.

Pe parcursul acestor trei ani de Educație pentru media am contribuit la dezvoltarea gândirii critice a elevilor de diferite vârste. Varietatea conținuturilor, calitatea pregătirii de ore i-a motivat continuu pe elevi, punându-i în situația de a se informa și documenta dintr-o întreagă gamă de oferte media, de a selecta informațiile necesare pentru fiecare activitate. Strategiile didactice utilizate în cadrul activităților, cât și resursele educaționale (manualele, ghidurile) au stimulat și dezvoltat exerciții de comparare, selectare, analiză, sinteză și evaluare, care într-un final îl fac pe elev să gândească critic, să nu fie manipulat, să aleagă mesaje pozitive, evitându-le pe cele care pot provoca efecte nedorite.

Bineînţeles, noile mijloace de comunicare în masă sunt instrumente puternice pentru educaţie şi îmbogăţire culturală, pentru dialogul şi înţelegerea interculturală. Totuşi, există şi reversul medaliei: mijloacele de comunicare online pot fi, de asemenea, folosite în scopul exploatării, manipulării, dominării. Elevii de azi, tinerii și maturii de mâine, vor promova efectele pozitive ale media printre prieteni, semeni, la locul de studii și muncă. Or, azi, mai mult decât oricând, societatea noastră are nevoie de tineri bine și corect informați, cu gândire critică, pregătiți pentru un consum cultural variat și de calitate.

Angelica Plamadeala,

profesoară de limba rusă și educație pentru media,

grad didactic I,

Liceul Teoretic  „Olimp”, satul Puhăceni, raionul Anenii Noi

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea educației media în rândul cetățenilor prin conținut media de calitate”, implementat de CJI în perioada noiembrie 2022-martie 2023, cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR). Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale IWPR sau ale partenerilor săi.