Într-un secol grăbit, în care informația ne copleșește din toate părțile, este imperios să putem discerne mesajele care vin din spațiul mediatic. Fără gândire critică și fără o analiză minuțioasă a faptelor nu prea avem șanse să creștem o generație de tineri cu un simț pronunțat al responabilității. Educația pentru media este disciplina care ne vine în ajutor și ne învață cum să „citim printre rânduri”, cum să nu ne lăsăm dezinformați și cum să le formăm elevilor deprinderea de a-și pune mereu întrebarea „De ce?”.

Disciplina Limba engleză presupune achiziționarea competențelor specifice limbii străine, dar nu exclude și competența de gândire critică, iar pentru a nu plictisi elevii la ore, mereu am discutat împreună cu ei noutăți din diverse domenii, bazându-mă pe căutările online. Când a apărut oportunitatea de a participa la o instruire pentru a putea preda cursul opțional Educație pentru media, m-am înscris gândindu-mă că voi învăța cum să găsesc mai ușor activități didactice. Mare mi-a fost mirarea să aflu că, de fapt, eram novice în tot ce ține de educație media. Terminologia îmi era străină, iar competența de a vedea falsul în text și imagini era modestă. Ipostaza de adult neinformat m-a făcut să realizez că elevii cărora le predau merită un cadru didactic bine instruit și competent în materie de conținut mediatic. Astfel, aventura spre dezvoltarea gândirii critice și complexe – atât a mea, cât și a elevilor mei – a început în 2018, când am decis să devin profesoară de Educație pentru media și să promovez libertatea cuvântului.

Elevii treptelor gimnazială și liceală, unde desfășor ore de Educație pentru media, sunt pe de o parte curioși, iar pe de altă parte confuzi în ceea ce privește influența surselor mass-media tradiționale și moderne asupra gândirii și a comportamentului nostru. Cel mai greu este să poți demonstra că, lăsând garda jos, poți deveni victimă a fast-food-ului informațional.

 

Activitățile pe care le desfășor cu elevii pornesc mereu de la ideea cât de ușor putem fi dezinformați dacă nu suntem atenți cine, când, cum și de ce ne oferă un anumit conținut. Discuții în aer liber, studii de caz, brainstorming, lucrul în echipă sunt metode și tehnici de lucru pe care le folosesc la orele la care predau, fie de Engleză sau de Educație pentru media. Datorită implicării permanente în promovarea gândirii libere, am participat la toate concursurile lansate de CJI în contextul Săptămânii Educației Media, iar efortul nostru a fost apreciat. În octombrie 2019, materialul „Sextorsion” a fost premiat cu locul II la concursul de materiale video cu tematica Siguranței online, iar în octombrie 2020, în cadrul concursului „Dezinformarea pe timp de pandemie”, video-ul realizat de elevii noștri, de asemenea, a fost premiat cu locul II.

Lecțiile de Educație pentru media sunt bazate mereu pe fenomenul surprizei. La ora publică din 3 decembrie 2019 am predat tema Fake News și Bias in Media. Pe parcursul lecției am analizat acești termeni, am adus exemple, ajutând elevii să-și dezvolte competențele de gândire critică. Elementul-surpriză, ascuns de elevi, a fost un mesaj transmis în timpul orei de către o profesoară la rugămintea mea, prin care li se solicitau date cu caracter personal. Mesajul era foarte aproape de unul veridic și elevii nu au reacționat în niciun fel. La final de lecție, le-am reamintit elevilor conținutul mesajului și toți s-au grăbit să-i dea curs. Adică, ei nu s-au întrebat în ce scop doamna profesoară le solicită date cu caracter personal. Atunci i-am anunțat că, de fapt, este o minciună. Adevărata lecție abia atunci începea. Frustrările elevilor erau atât de vizibile, încât și oaspeții au început să se întrebe ce se întâmplă. Anume acele sentimente au rămas în mințile copiilor, iar conținutul lecției abia atunci a fost cu adevărat interiorizat, pentru că manipularea și dezinformarea pot avea loc oricând și veni din partea oricui. Sigur, lecția a fost una de succes, iar acum, când le solicit ceva elevilor, îmi cer dovezi care să demonstreze că trebuie să acționeze în consecință. Deci scopul a fost atins – elevii învață să-și pună întrebări.

Cursul de Educație pentru media adună toate disciplinele sub o umbrelă. Astfel, geografia, fizica, chimia, biologia, matematica, limba și literatura română, limbile străine devin indispensabile, doar datorită lor putem desluși adevărul. Elevii de liceu au fost din nou provocați prin intermediul unui exercițiu de percepție a informației: pornind de la o casă, vază cu flori și o mașină am ajuns la cercuri și pătrate haotic desenate. Din nou, elevilor li s-a demonstrat cât de ușor are loc distorsionarea informației dacă atenția le este distrasă.

Subiectele de la lecțiile de Educație pentru media provoacă mereu dezbateri, iar liceenii participă cu drag la ele alegând surse veridice, făcând diferență de cele părtinitoare. Mai mult, elevii dau curs provocărilor lansate de CJI, exprimându-și opiniile și trăirile, încercând să aleagă „grâul de neghină”. Interesul față de cunoașterea adevărului se manifestă și prin participarea elevilor la evenimentele lansate de Radio Europa Liberă, cum ar fi proiectul Antinostalgia. Pe 6 februarie 2020, am reușit să discutăm cu Ana Blandiana, jurnaliști și istorici cunoscuți care, din nou, au menționat despre importanța cunoașterii fenomenelor de propagandă, dezinformare și manipulare din perspectivă istorică.

Pe 19 februarie 2020, a urmat o altă lecție publică și o altă provocare. Lecția a avut drept temă de discuții Luarea deciziilor. Am analizat tipurile de decizii, cum și când le luăm, ce trebuie să luăm în considerație și ce nu, dar și cum ne influențează mass-media în luarea deciziilor. A decurs totul „ca la carte”, cu elemente de evocare, analiză, evaluare și reflecție. Totuși, nu subiectul despre luarea deciziilor a fost ceea ce mi-am propus să fie înțeles. De fapt, pe tot parcursul orei am vrut să le demonstrez elevilor și celor prezenți pasivitatea cu care reacționăm la unele opinii de stigmatizare și ură chiar, de exemplu, în cazul bătrânilor. La final de lecție, mai mulți dintre cei prezenți au recunoscut că și-au pus în gând să mă „tragă la brazdă” pentru că am glumit pe seama bătrânilor, pentru că am utilizat fotografii discriminatorii, am avut un mesaj dur, iar comentariile negative nu au lipsit nici ele. Dar, totul a avut un scop: să le demonstrez tinerilor cât de ușor putem fi manipulați dacă subiectul pare a fi adevărat. Bătrânii pot fi lesne discreditați, în special în Republica Moldova. Am ținut cont de acest aspect pentru a le demonstra elevilor cum unii jurnaliști, posturi TV, internauți sau influenceri se folosesc de categoriile vulnerabile pentru a-și atinge scopurile nu tocmai oneste. Am explicat fiecare tehnică de manipulare, am arătat cât de lejer acestea pot fi folosite, în special, când nu te aștepți la acest lucru.

Din martie 2020, pandemia a demonstrat necesitatea de a fi educat din punct de vedere media. Am promovat dieta informațională prin intermediul unui material video publicat în spațiul online, realizat de elevii și elevele pentru care termenul „discernământ informațional” este unul trăit și asumat.

Pe 7-9 august 2020 a urmat Hackatonul media Puterea a cincea, ediția a VI-a, în cadrul căruia echipele au concurat pentru a realiza instrumente ce ar putea fi utilizate în cadrul orelor de Educație pentru media. Fiind mentoră a echipelor și membră a juriului, am deslușit mai multe viziuni ale dezvoltatorilor IT, programatorilor, bloggerilor, designerilor și altor consumatori media în ceea ce privește noțiunile de școală și gândire critică. M-am convins că trebuie să continui cu aceeași intensitate activitățile de promovare a gândirii critice.

Podcastul cuMINTE la subiectul „Educația pentru media în școli: ce învață elevii și de ce asta contează”, cu Ana Sârbu, de Ziua Internațională a Podcastului, a concluzionat munca asiduă pe parcursul unui an școlar, finalizat în condiții de pandemie, și început de an școlar în plină incertitudine informațională. Stringenta necesitate de a continua dezvoltarea gândirii critice prin intermediul cursului Educație pentru media, inclusiv prin integrarea competențelor-cheie ale acestui curs în disciplina școlară pe care o predau, m-au determinat să continui să dezvolt simțul critic al elevilor claselor a X-a.

 

Din noiembrie 2020 până în aprilie 2021, IPLT „Onisifor Ghibu” participă la o altă provocare lansată de CJI – „Educație pentru media – prioritate în școala mea”. Activitățile pe care le realizăm în această perioadă sunt concentrate pe convingerea colegilor pedagogi de importanța cursului Educație pentru media, stabilirea parteneriatelor cu alte școli, precum și crearea punților de legătură între elevi, părinți și profesori.

Predarea disciplinei Educație pentru media a devenit pentru mine un stil de viață. Curiozitatea copiilor și ingeniozitatea lor mă motivează să fiu în permanentă căutare de surse și cursuri de performanță pentru a deveni mai competentă. Elevii și elevele de azi merită cele mai informate cadre didactice, pentru că ei se informează altfel, iar noi trebuie să fim și acolo unde e ALTFEL.

Autoare: Cristina Cernei, profesoară de limba engleză și Educație pentru media, Liceul „Onisifor Ghibu”, Chișinău

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București.